Tradiții învăluite în taină

†Tradițiile comunei Orbeni

Ca în orice sat şi în Orbeni se păstrează diferite datini de anul nou şi de sărbători.În ajunul anului nou,copiii sau chiar însurăţeii,căptuşiţi cu un clopoţel,tobă,fluier şi buhai(o cofă astupată la gură cu o piele-buhai)de mijlocul căreia se leagă o sfoară de păr care trasă prin mână produce un sunet, pornesc pe la casele cetăţenilor cu pluguşorul urând pe gazdă-primesc bani,colaci,covrigi,nuci.Alţii umblă cu capra. Capră
Capra se pregăteşte dintr-un fel de cămaşă închisă pe care se coase fâşii tăiate în zig-zag de hârtie colorată. La partea superioară se aşează-făcut din lemn şi acoperit cu piele-un bot ca de capră care

are şi un clopoţel fix şi cu ajutorul unei sfori poate face ca acest cap să clămpănească.Pentru capră trebuie să fie cel puţin 5 inşi,unul care se află în capră fără să fie văzut,altul este turc cu fes pe cap, sabie imensă,pantaloni şi haină strâmte pe corp cu cizme şi o pereche de beţe încinse peste umeri în formă de cruce pe piept.Acesta este conducătorul caprei.El poartă în mână un fel de buzdugan cu fâşii de hârtie colorată. Unul se face unchiaş mascat şi altul babă mascată.Aceştia sunt bufonii caprei şi altul mai tânăr se face fată mare.Mai sunt şi alţii,ca simpli jucător.
Lăutarii nu lipsesc.Capra este condusă pe la case unde joacă din sunetul muzicii şi comanda turcului şi primesc de la gazdă bani.
Tot în ajunul anului nou,fetele îşi fac pe ursită la fântână sau pârâu cu busuioc pe care-l lasă acolo până a doua zi,când,dacă-l vor găsi cu brumă pe el,e semn că soţul îi va fi bogat.Se mai numără cu ochii închişi parii de la un gard până la al 9-lea şi al 9-lea,se leagă iar a doua zi de va fi cu coajă, atunci soţul îi va fi bogat, de va fi drept,va fi frumos,de va fi strâmb,va fi cocoşat.
Dis de dimineaţă copiii pleacă cu semănatul. aruncând asupra gazdei orez, grâu şi zic: Să trăiţi,să înfloriţi ca merii,ca perii în mijlocul verii,ca toamna cea bogată, de toate îmbelşugată, la anul şi la mulţi ani!Craciun Primesc colaci,bani sau nuci.În ziua de anul nou se mai umblă cu caii.Iată un cal: se ia o covată mare, se face o gaură mare în mijlocul ei, aşa ca să poată încăpea în ea un om stând vertical, iar covată orizontal. Această covată pusă cu gura în jos, este împodobită numai cu beţe frumos alese, luate cu împrumut de pe la fete şi neveste care atârnă în jos. Pentru un cal sunt necesare cel puţin 4o perechi de beţe. La un capăt covata are o coadă iar la celălalt se face capul din diverse lucruri şi hârtie. De gâtul calului se atârnă clopoţei. Gâtul calului pentru a se menţine bine este legat cu bete şi de corpul omului din covată care este pus în cal.Pentru acest joc trebuie 2 cai şi 2 conducători împodobiţi ca şi la capră cu deosebirea că turcul poartă un bici din care pocneşte mereu, o fată, uncheş şi 5 jucători.Caii joacă în casele gospodarilor după comanda turcului şi sunetul muzicii şi primesc daruri de la gazdă.
In ajunul Crăciunului flăcăii şi fetele care postesc au noroc în căsătorie. Sub lăvicerul scaunului pe care se bănuiesc că va sta popa se pun grăunţe ca să stea cloştile pe ouă. Copiii, în ziua de Crăciun pornesc cu steaua din casă în casă şi umblă cu ea până la Botezul Domnului cântând cântece de stea.
În săptămâna patimilor nu se cârpesc haine ci numai se croiesc şi se coase din nou.De Paşti,noaptea, înainte de a pleca la biserică toţi se spală cu apă în care s-a pus un ou roşu şi unul alb şi o piesă de argint pentru ca să se facă frumoşi şi rumeni.Alţii nu dorm aşteptând ca la 12 să se deschidă cerul şi atunci Dumnezeu îi va ajuta.Întorşi de la biserică ciocnesc între ei toţi membrii familiei şi cel al cărui ou se strică -va fi îngropat-va muri înaintea celuilalt.

Hristos a înviat!

În dimineaţa acestei zile copiii umblă cu „Hristos a înviat" pe la rude şi cunoscuţi,iar gazdele le împart ouă roşii şi bani.De aceste sărbători se fac hore în sat cu scrânciob,la cârciumile cu tradiţie veche.
Hainele sătenilor erau în special din stofă de lână.Cămăşile erau făcute din bumbac şi celofibră.Costumul bărbătesc era alcătuit din căciulă de miel sau pălărie neagră, cămaşă din bumbac subţire, izmene albe din bumbac sau cânepă şi ghete sau opinci vara,iar iarna cămaşa,izmene,iţari din lână sau de bumbac şi pe deasupra bundă simplă sau cu fluturi pe la gât şi piept şi sumanul din lână neagră. Se încingeau cu brâie alese cu fluturi albi pe un fond roşu şi cu mărgele,fluturi şi canaf la capete.Cămaşa era cu mâneci largi şi vara de obicei era cu fluturi roşii sau negri, brodată, purtând-o pe dinafară.Unii mai purtau şi mintean de postav.Femeile purtau fustă din lână cu ţesături roşii,altele galben, portocaliu.La brâu încinse cu "bete",cu canafuri şi mărgele albe.Cămaşa de borangic foarte fin,pe cap erau legate cu o casincă înflorată pe deasupra.Se mai purtau catrinţe din lână neagră simplă,iar altele aveau peştemane alese cu fir şi fluturi.Această îmbrăcăminte oamenii au început s-o lase şi s-au luat după moda orăşenească.